Dictionar

Lornietă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lorgnette)

1. binoclu mic de teatru; (p. ext.) lornion.


Lorna

Parte de vorbire: vb. refl. (înv.)
Origine: (fr. lorgner)

1. a se uita la cineva sau la ceva pe furiș.

2. a privi prin lornietă; (înv.) a lorneta.