OK
X
LUCI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (lat. lux, lucis „lumină”)
1.
„lumină”.
lucid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. lucide)
1.
conștient;
(fig.)
treaz.
2.
care
judecă
limpede,
cu
mintea
clară.
luciditate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lucidité)
1.
claritate
în
gândire.
2.
deplinătate
a
facultăților
intelectuale;
stare
de
conștiență.
luciferianism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. luciférianisme)
1.
practici
oculte
ale
luciferienilor.
luciferic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. luziferisch)
1.
care
aparține
lui
Lucifer;
referitor
la
Lucifer;
caracteristic
lui
Lucifer;
demonic,
(rar)
luciferian.
luciferieni
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lucifériens)
1.
pl.
nume
dat
în
evul
mediu
diferiților
sectari
care
propagau
cultul
lui
Satan.
actinolit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. actinolithe)
1.
piatră
strălucitoare
verde,
cu
cristale
alungite
radiale.
acusmie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acousmie)
1.
halucinație
auditivă
care
împiedică
perceperea
sunetelor.
adamsită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. adamsite)
1.
substanță
toxică
de
luptă,
iritantă,
strălucitoare.
a giorno
Parte de vorbire:
loc. adv.
Etimologie: (it. a giorno)
1.
caracterizează
un
iluminat
la
fel
de
strălucitor
ca
lumina
zilei,
ca
ziua.
2.
luminat
a
~
=
luminat
cu
lămpi
multe.
alabandină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. alabandine)
1.
sulfură
naturală
de
mangan,
negricioasă,
cu
luciu
metalic.
albescență
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. albescence)
1.
stare
a
ceea
ce
este
alb;
culoare
albă
(strălucitoare);
albiciune.