Dictionar

Rezultate secundare (Lucruri):

Abţine

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)

1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunţa, a nu-şi exprima punctul de vedere.


Acaparant, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (acapara + -ant)

1. (persoană) care acaparează; acaparator.

2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparator.

3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparator.


Acaparator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (după fr. accapareur)

1. (persoană) care acaparează; acaparant.

2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparant.

3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparant.


Acerofobie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. acerophobia)

1. I. teamă patologică de a părea dur, ironic, de a supăra.

2. II. frica irațională de acru sau de lucruri acre.


Acid, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăţi acide.

2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.

3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.

4. s. m. substanţă chimică cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeşte hârtia albastră de turnesol.


Acupla

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accoupler)

1. (tr.) a uni două lucruri împreună; a cupla.

2. (tr., refl.) (despre animale) a pune împreună masculul și femela astfel încât se reproducă; a (se) împerechea.

3. (refl.) (despre oameni) a avea relații sexuale; (fig.; despre oameni) a forma un cuplu, o pereche.