Dictionar

Lung

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT longus

2. FR long; longue

3. EN long

4. DE lang

5. RU длинный

6. HU hosszú


Foarte lung

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT perlongus

2. FR très long

3. EN very long

4. DE sehr lang

5. RU очень длинный

6. HU nagyon hosszú


Lungăreț, -eață

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lung + -ăreț)

1. care are o formă alungită, mai mare în lungime decît în lățime; alungit, lunguieț.

2. (var.) (reg.) lungureț.


Lungău, -gaie

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (lung + -ău)

1. (persoană) înaltă și slabă; lungan.

2. II. (depreciativ) persoană foarte înaltă și slabă, deșirată; lungan, lungoci.


Lungime

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lung + suf. –ime)

1. mărime fizică fundamentală care exprimă întinderea spațială a corpurilor sau a fenomenelor.

2. cea mai mare dimensiune a unui corp sau a unei suprafețe plane dreptunghiulare.

3. interval mare de timp; durată.

4. ~ de undă = distanță care separă într-o undă două puncte succesive aflate în aceeași fază de oscilație; (pex; îas) spațiu parcurs de undă timp de o perioadă.

5. (inform.) ~a cuvântului = număr de biți care compun un cuvânt.

6. (înv.) longitudine.


Lungime

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT longitudo

2. FR longueur

3. EN lenght

4. DE Länge

5. RU длинa

6. HU hosszúság


Lungmetraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. long métrage)

1. film de lung metraj (peste 1.000 m lungime).


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.

2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.

4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.

7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Abces

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)

1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.

2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.

3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.

4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.

5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.


Abscisă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)

1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia.

2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.


Acicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aciculaire)

1. în formă de ac; aciculiform.

2. cu vârful rigid şi ascuţit.

3. prevăzut cu prelungiri spiniforme sau cu aсе.


Acipenseriforme

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acipensériformes)

1. ordin de peşti răpitori, cu schelet cartilaginos, capul conic şi corpul alungit, cu cinci şiruri de plăci osoase: sturionii.