Dictionar

Rezultate secundare (Mânia):

Maniabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maniable)

1. care este ușor de utilizat, uşor de mânuit.

2. (despre oameni) care are un caracter acomodant, docil, conciliabil.


Maniabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maniabilité)

1. însuşirea de a fi maniabil.


Maniac, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maniaque)

1. (suferind) de o manie; (om) preocupat în mod exagerat de ceva; tipicar.


Maniacal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maniacal)

1. care caracterizează o manie; care se referă la manie sau la maniaci; de maniac; (rar) maniac.


Maniaco-depresiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maniaco-dépressif)

1. (despre psihoze) care se caracterizează prin alternanţa dintre excitaţie şi depresiune.


Maniament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maniement)

1. loc de depozitare a grăsimii sub piele la animale.


Alumnat

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alumnat, fr. alumnat)

1. stabiliment şcolar de grad secundar, în unele congregaţii din Germania şi S.U.A.


Axă

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. axe, germ. Achse)

1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens.

2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic.

3. ~ de rotaţie = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei şi prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafeţe faţă de care acestea prezintă anumite proprietăţi de simetrie.

4. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii Pământului până la intersecţia cu sfera cerească.

5. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia şi aliaţii lor.


Bilion

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. billion)

1. număr egal cu o mie de miliarde, în trecut, în Anglia, Germania etc.

2. (în uzul actual american) miliard; biliard2.


Birman, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. birman)

1. adj., s.m.f. (locuitor) din Birmania.

2. (s. f.) limbă din familia sino-tibetană vorbită de birmani.


Bund

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bund)

1. asociaţie, confrerie; confederaţie (în Germania şi Elveţia).


Bundestag

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bundestag)

1. camera inferioară a parlamentului în Germania.