Rezultate secundare (Măiestrie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. art, lat. ars, artis)
1. formă a activităţii umane care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparţin acestei forme.
2. operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare.
3. ~e liberale = denumire dată în învăţământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei şi teoriei muzicii (quadrivium).
4. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate.
5. ~ militară = parte a ştiinţei militare care studiază teoria şi practica pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă şi a războiului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. classicità, germ. Klassizität)
1. caracter clasic; (fig.) măiestrie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. palette)
1. plăcuță de lemn (ovală) pe care pictorii își amestecă culorile când lucrează.
2. (fig.) gamă cromatică specifică unui pictor, unei lucrări; cromatică, colorit, măiestrie a unui scriitor, compozitor etc.
3. plăcuță rotundă cu mâner pentru lovirea mingii la tenisul de masă.
4. organ al turbinelor sau al roților hidraulice care conduce fluidul.
5. (mar.) platformă în porturi și pe nave la manipularea și stivuirea unor mărfuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. virtuosità, fr. virtuosité)
1. însuşirea de a fi virtuoz; măiestrie, dexteritate.