Dictionar

METR(O)-, -metrie, -metru (1)

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. métr/o/-, -métrie, -mètre, cf. gr. metron)

1. „măsură, măsurătoare”.
2. „(picior de) vers”.
 

METRO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. metron „măsură”)

1. „măsură, măsurătoare”.
 

hotarnic, -ă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (hotar + -nic)

1. care se referă la hotarele unei moșii.
2. inginer ~ = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor; (reg.) lănțar.
 

lănțar

Parte de vorbire:  I. s.m. (Ban.; Transilv.); II. s. (Ban.)  
Etimologie: (lanț + -ar)

1. I. agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor; inginer hotarnic.
2. II. dispozitiv pe care se fixează un lanț.