Dictionar

Rezultate secundare (Mala):

Binormală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. binormale)

1. (mat.) dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe, perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dat.


Extremală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. extrémale)

1. (mat.) curbă care reprezintă soluţia unei probleme a calculului variaţional.


Izanomală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. isanomale)

1. linie care uneşte punctele cu aceeaşi abatere faţă de valoarea normală a unui fenomen meteorologic.


Kamala

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kamala)

1. arbore din Extremul Orient, cu fructul tenifug şi colorant.


Malabsorbţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. malabsorption)

1. tulburare de digestie, determinată de o deficienţă enzimatică şi de alterarea absorbţiei prin modificarea transportului alimentelor digerate din intestin în sânge şi limfă.

2. (patologie) incapacitatea de a absorbi substanțele nutritive prin mucoasa intestinală.


Malacie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. malacie)

1. pierdere a consistenţei, ramolire a unui organ sau ţesut; ramolisment.

2. pervertire a gustului constând în dorinţa de a ingera alimente picante.


Abate (2)

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. abbattere, fr. abattre)

1. (tr., intr., refl.) a (se) îndepărta de la direcția inițială sau normală.

2. (fig.) a (se) îndepărta de la o normă fixată, de la o linie de conduită, de gândire etc.

3. (refl.) (despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) a se produce pe neașteptate (cu forță).

4. (refl.) a se năpusti (asupra).

5. (refl.) a se opri în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).

6. (refl., intr.) a-i veni ideea, a-i trece prin minte; a i se năzări.

7. (tr.) a întrista, a deprima, a descuraja.

8. (tr.) a doborî, a culca la pământ.

9. (refl.) a cădea.


Abatere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.

2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.

3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.

4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.

5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.

6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.

7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.

8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.

9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.

10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.

11. (gram.) excepție.

12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.

13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.

14. culcare pe pământ; doborâre.

15. (fig.) deprimare.


Acampsie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acampsie, cf. gr. a „fără” + kamptein „a îndoi”)

1. (med.) rigiditate anormală a unei articulații, reducând sau împiedicând total flexiunea acesteia.


Acrodinie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrodynie)

1. maladie infantilă care se manifestă prin durere la extremităţi.


Acromicrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acromicrie)

1. stare anormală prin insuficienţa secreţiei hormonului de creştere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităţilor şi a craniului.


Acropatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acropathologie)

1. studiu al maladiilor extremităţilor membrelor.