Dictionar

Malacof

Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (fr. malakoff, rus. malakov)

1. fustă lungă și foarte largă, în formă de clopot, susținută în interior de arcuri subțiri de oțel, la modă pe la mijlocul secolului XIX; crinolină.

2. (var.) malacov.


Malacofil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. malacophile)

1. (plantă) polenizată de către melci.


Crinolină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crinoline)

1. fustă lungă şi largă în formă de clopot, susţinută de arcuri subţiri, la modă în secolul trecut; malacof.