Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maléfique, lat. maleficus)
1. cu influenţă nefastă, fatal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. maleficium, fr. maléfice)
1. faptă rea, greşeală voită; pagubă.
2. farmece cu ajutorul cărora se pretindea că se vatămă recoltele, oamenii, animalele etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bénéfique, lat. beneficus)
1. care oferă un avantaj material sau moral.
2. care face bine, care are o influență favorabilă.
3. favorabil (în sens astrologic).
4. (antonime) calamitos, malefic, nefast.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. rituel, it. rituale, lat. ritualis)
1. adj. referitor la rituri; făcut după anumite rituri; ritualic.
2. s. n. punerea în scenă a unui eveniment sacru sau a unui mit; ceremonial religios.
3. act magic cu implicații folclorice, având ca obiect orientarea unei forțe oculte, malefice sau benefice, către o acțiune determinată, după anumite reguli; rit.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (zburător + -oi)
1. (în descântece) personaj fabulos, malefic, masculin.