Dictionar

Marmorean, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. marmoréen)

1. cu aspect de marmură; marmoreu.


Marmoreu, -ee

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. marmoreus, it. marmoreo)

1. care are natura sau aspectul marmurei; marmorean.

2. care evocă marmura, caracteristicile marmurei (culoare, imobilitate, răceală).