Dictionar

Masturbare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (masturba)

1. acțiunea de a se masturba și rezultatul ei; onanism, masturbație.

2. practica sexuală de stimulare a organelor genitale, cel mai adesea cu mâinile, cu scopul de a obține sau de a oferi plăcere.


Heteromasturbare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. gr. heteros „altul, diferit” + masturbare)

1. masturbare efectuată de partener sau de parteneră.


Autosatisfacţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autosatisfaction)

1. opinie avantajoasă despre sine; mulţumire de sine, de propriile sale realizări.

2. practica unei persoane de a se stimula sexual; autosatisfacere, masturbare.


Masturbatoriu, -ie

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. masturbatoire)

1. referitor la masturbație.

2. legat de masturbare, de autosatisfacerea impulsurilor sexuale.


Masturbaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. masturbation, lat. masturbatio)

1. acțiunea de a se masturba și rezultatul ei; masturbare.

2. provocare a orgasmului prin autoexcitația organelor sexuale; onanie, chiromanie.

3. practică sexuală constând în atingerea și mângâierea organelor genitale ale unui partener pentru a oferi plăcere, orgasm.

4. ~ psihică = obținerea satisfacției sexuale prin simpla exacerbare imaginativă.


Pigmalionism

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. pygmalionism)

1. perversiune sexuală, masturbare în faţa unei statui sau prin raport sexual cu manechine.


Heteromasturbare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. gr. heteros „altul, diferit” + masturbare)

1. masturbare efectuată de partener sau de parteneră.