Dictionar

matur

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT maturus
2. FR mûr; aoûte
3. EN mature; ripe
4. DE reif; erwachsen
5. RU зрелый; созревший
6. HU érett
 

imprimatur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. imprimatur)

1. formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărţi.
2. autorizaţie indicând „bunul de tipar” pe o corectură.
 

matur, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. maturus, it. maturo)

1. ajuns la maturitate; adult.
2. copt (la minte), cu experienţă.
3. serios, adânc, profund.
 

matura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. maturare, germ. maturieren)

1. a (se) maturiza.
 

maturaţie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. maturation, lat. maturatie)

1. totalitatea modificărilor care se produc într-o celulă, într-un organism până la maturitate.
2. transformare chimică sau fizică suferită de o substanță până ajunge la forma definitivă.
3. îmbătrânire a materialelor, a produselor nemetalice.
4. stadiu de colectare a unui abces.
 

maturaţie

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT maturatio
2. FR maturation
3. EN maturation
4. DE Reifen
5. RU созревaние
6. HU magérés, termés érés, érési időpont
 

mături de vrăjitoare la brad

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Melampsorella caryophyllacearum
2. FR „dorge” ou „chaudron” du sapin
3. EN witches’ brooms of fir
4. DE Hexenbesen der Tanne; Tannenkrebspilze; Rädertannen
5. RU „ведьминые метлы” пихты; пожелтение и опaдениехвои пихты
6. HU fenyőtűpusztulás
 

abortiv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. abortif, lat. abortivus)

1. I. produs înainte de vreme; prematur.
2. care provoacă avortul.
3. (bot.) oprit în dezvoltare sau lipsind complet.
4. II. produs destinat a provoca avortul.
 

acrocist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrocyste)

1. chist sferic, gelatinos, la maturaţia celulelor generative.
 

adenoblast

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. adénoblaste)

1. (la embrion) celulă imatură, nediferențiată, care va da naștere la celule glandulare sau ganglionare; celulă glandulară embrionară.
 

adult, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. adulte, lat. adultus)

1. adj. deplin dezvoltat.
2. adj., s.m.f. (fiinţă, organ) ajuns la maturitate.
 

aerocarpie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aérocarpie)

1. (bot.) maturizare a fructelor în aer liber, deasupra solului.
2. (bot.) maturizare a fructelor supraterestre în aer liber.
 

agrafă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrafe, germ. Agraffe)

1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc.
2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat.
3. (arhit.) ornament în formă de consolă în capătul unui arc.