Dictionar

mecanizator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. mehanizator)

1. mecanic, tehnician pentru mașini agricole.
 

gramolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. gramola)

1. dispozitiv pentru frământarea și omogenizarea mecanizată a aluatului.
 

item 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. item)

1. temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic al acesteia.
2. termen de apreciere în problemele analitice.
3. termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat.
4. (psih.) situație particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile.
 

MOTO-, -motivă

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr., engl. moto-, cf. lat. motum)

1. „cu motor, mecanizat, motocicletă, automobil”.
 

motocultură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. motoculture, rus. motokultura)

1. utilizarea mijloacelor mecanizate în agricultură, înlocuind tracțiunea animală; agricultură mecanizată.
 

motorizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. motorisé)

1. adj. echipat cu motor.
2. s. n. pl. unitate militară dotată cu mijloace mecanizate de luptă (tancuri).
 

plantator, -oare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (planta + -tor)

1. s. m. f. cel care se ocupă de plantarea răsadurilor, a viței de vie etc.
2. proprietar al unei plantații.
3. s. n. unealtă baston, la săparea gropilor în care se introduc puieții.
4. utilaj pentru plantarea mecanizată a minelor.
5. s. f. mașină de plantat.