Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. migrateur, lat. migrator)
1. care migrează, călător; migratoriu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. migratoire)
1. în legătură cu migrația; migrator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anguille, lat. anguilla)
1. peşte teleosteean migrator, cu corpul în formă de şarpe; ţipar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corégone)
1. peşte migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hering)
1. peşte marin migrator, asemănător cu scrumbia, foarte prolific.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. migrateur, lat. migrator)
1. care migrează, călător; migratoriu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. sédentaire, lat. sedentarius)
1. (despre oameni) care șade tot timpul; care stă mai mult acasă; (despre îndeletniciri) care se exercită șezând; lipsit de mișcare.
2. parte ~ă = parte a unităților militare care nu participă la război, având atribuții administrative.
3. (despre populații) stabil; nemigrator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. migratoire)
1. în legătură cu migrația; migrator.