Rezultate secundare (Milostiv):
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (milostiv + -icios)
1. care exprimă milă; plin de milă; milos, milostiv.
Parte de vorbire: s.f. (învechit, rar)
Origine: (milostivnic + -ciune)
1. dar oferit în general unei biserici; prinos, ofrandă.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ne- + milostivnicie)
1. lipsă de îndurare, de milă; neîndurare.
2. (antonim) (înv.) milostivnicie.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (milostiv + -icios)
1. care exprimă milă; plin de milă; milos, milostiv.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (milcui + -ciune)
1. ajutor care se dă cuiva; milostivire.