Dictionar

mirific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mirifique, lat. mirificus)

1. (şi adv.) minunat; măreţ; admirabil.
 

mirobolant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mirobolant)

1. (fam.) extraordinar, minunat, mirific.