Dictionar

Rezultate secundare (Mohorât):

Mohorât, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. mohorî)

1. care are culoarea de la roșu-cărămiziu la roșu-vinețiu; (prin ext.) de culoare închisă; întunecat, sumbru.

2. (fig.) (despre oameni) mâhnit, trist, posomorât.


Mohorâțeală

Parte de vorbire: s.f. (Mold.)
Origine: (mohorâți + -eală)

1. vopsea roșie obținută din plante.


Mohorâți

Parte de vorbire: vb. tr. (Mold.)
Origine: (v. mohorât)

1. a înroși.

2. a vopsi în vișiniu sau într-o culoare închisă.

3. (var.) a mohorți.


Embu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embu)

1. ton întunecat, culoare mohorâtă a unui tablou.


Jovial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. jovial)

1. care este plin de veselie sinceră, simplă și comunicativă; vesel, glumeţ.

2. (antonime) mâhnit, mohorât, posomorât, sumbru, trist.


Mohoreală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mohorî + -eală)

1. starea omului mohorât; posomoreală, tristețe.

2. (var.) mohorală.


Mohoriu, -ie

Parte de vorbire: adj. (reg.)
Origine: (mohor + -iu)

1. de un roșu-închis; mohorât.

2. (despre cai) de culoare castanie-închisă; murg.

3. (var.) (reg.) muhuriu.


Posomoreală

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (posomorî + -eală)

1. tristețe, melancolie; îngrijorare; indispoziție, posomorâre.

2. (rar) vreme mohorâtă, întunecată și ploioasă; (rar) posoceală.

3. (var.) posomorală.


Tulburos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (tulbure + -os)

1. (despre apă) tulbure.

2. (despre vreme) cețos, posomorât, mohorât.

3. (var.) turburos.