OK
X
moschee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mosquée)
1.
edificiu
de
cult
mahomedan;
geamie.
marabu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. marabut, port. marabuto)
1.
s.
m.
ascet
musulman
medieval
din
nordul
Africii;
murabit.
2.
mică
moschee
în
care
slujea
un
asemenea
ascet.
3.
pasăre
vorace
din
ordinul
ciconiiformelor,
mai
mare
decât
barza,
cu
capul
și
gâtul
golaș,
cu
pene
foarte
frumoase,
în
Africa
și
Asia
ecuatorială.
4.
s.
n.
podoabă
din
pene
ori
alte
fire
ce
imită
fulgii,
care
se
poartă
la
gât
sau
drept
garnitură
la
rochii.
minbar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. minbar)
1.
amvon
într-o
moschee,
sprijinit
de
peretele
din
fund.
imam
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (tc. imam)
1.
(în
islamul
sunnit)
titlul
dat
califului
ales,
nu
neapărat
dintre
descendenții
Profetului,
ci
dintre
membrii
tribului
său.
2.
(în
islamul
șiit)
căpetenia
comunității,
descendent
din
Ali,
care-l
face
infailibil.
3.
lider
religios
musulman.
4.
musulman
capabil
să
conducă
rugăciunea
comună
într-o
moschee.
5.
(var.)
iman.