mucezeală
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (mucezi + -eală)
Etimologie: (mucezi + -eală)
1. faptul de a mucezi; starea lucrului mucegăit; mucegai, mucegăire.
2. strat de ciuperci saprofite sau parazite, care se dezvoltă pe suprafața unor substanțe organice, obiecte umede etc.; mucegai.
3. (reg.) boală de care suferă albinele din cauza umezelii stupului.
4. (reg.) cocleală care acoperă un vas de cupru sau de alamă.
5. (reg.) plantă erbacee cu peri lânoși, frunze lanceolate și flori strânse mănunchi la vârful tulpinii; firicică.