Dictionar

Rezultate secundare (Muncitori):

Muncitorime

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (muncitor + -ime)

1. totalitatea muncitorilor; adunare, mulțime de muncitori.


Bluză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blouse)

1. obiect de îmbrăcăminte, lung până la brâu, cu mâneci, pe care îl poartă femeile.

2. haină de pânză pe care o poartă militarii vara, în locul vestonului.

3. haină de protecţie purtată de muncitori în timpul lucrului.


Brigadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brigade, rus. brigada)

1. formaţiune (stabilă) de lucru format din muncitori, organizată pentru anumite sarcini de producţie.

2. formaţiune de poliţie într-un anumit scop, cu un anumit profil.

3. ~ artistică = echipă de artişti amatori care prezintă programe scurte, inspirate din viaţa colectivului din care fac parte.

4. echipă de specialişti care controlează şi îndrumă activitatea unei instituţii, întreprinderi etc.

5. mare unitate militară din două sau trei regimente din aceeaşi armă, mai mică decât divizia.

6. mare unitate navală din şase-nouă nave mijlocii (distrugătoare, submarine) sau două-trei nave mici (vedete) o ~ăzi internaţionale = mari unităţi militare constituite în Spania din voluntari de diferite naţionalităţi în războiul din 1936-1939.

7. subunitate silvică din mai multe cantoane (3) şi supravegheată de un brigadier (2).


Caolinoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. kaolinosis)

1. pneumoconioză cauzată de inhalarea prafului de argilă, amestecat cu cuarţ, la muncitorii din industria ceramică.


Cască

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. casque)

1. acoperământ de cap din metal uşor, dar rezistent, pe care îl poartă militarii în luptă, unii sportivi sau muncitorii, scafandrii şi cosmonauţii pentru protejarea capului.

2. ~ăşti albastre = trupe ONU aflate în zone de conflict.

3. acoperământ de cap din cauciuc, la înotări pentru a nu-şi uda părul.

4. dispozitiv metalic în formă de căciulă, servind la uscatul părului.

5. dispozitiv din unu sau două receptoare fixate pe urechi pentru ascultarea transmisiunilor radiofonice sau telefonice.


Ciompi

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ciompi)

1. pl. nume dat muncitorilor torcători de lână din Florenţa sec. XIV, care, aliaţi cu meseriaşii neîncadraţi în bresle, s-au răsculat în 1378 împotriva negustorilor, bancherilor şi patronilor.


Contract

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. contractus, fr. contrat)

1. convenţie, înţelegere scrisă prin care două sau mai multe părţi se obligă reciproc la ceva.

2. ~ de muncă = contract potrivit căruia cineva se obligă presteze o anumită muncă în schimbul unei retribuţii; ~ colectiv de muncă = contract încheiat de o instituţie sau întreprindere cu muncitorii şi funcţionaţii respectivi, reprezentaţi prin comitetul sindicatului; ~ economic = contract între două întreprinderi prin care o parte se obligă livreze anumite produse, presteze un serviciu sau execute o lucrare, iar cealaltă plătească preţul mărfii sau al lucrării, ori tariful serviciului efectuat.

3. teoria ~ului social = teorie raţionalistă potrivit căreia statul ar fi apărut ca urmare a unei convenţii între oameni.

4. (bridge) număr de levate la care s-a angajat un jucător.