Dictionar

murenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. murène, lat. muraena)

1. pește din Marea Mediterană, cu corpul alungit, foarte lacom, cu o carne foarte gustoasă.
 

murenide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. murénidés)

1. familie de pești teleosteeni: murena.
 

murex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. murex)

1. moluscă gasteropodă din Marea Mediterană, cu cochilie spiralată, acoperită de spini și cu o prelungire în formă de tub.
 

aseismic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aséismique)

1. (seismologie) lipsit de fenomene seismice; care este lipsit de cutremure.
2. (seismologie) califică mișcarea de alunecare a faliei care nu produce niciun șoc seismic.
 

BATO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. bato-, cf. gr. batos „rug de mure”)

1. „mur, rug de mure”.
 

batologie (2)

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. batologie)

1. (bot.) studiu și descriere sistematică a speciilor de mure; batografie.
 

cataclism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cataclysme, gr. kataklysmos)

1. schimbare violentă, bruscă în natură sub influența unor fenomene interne și de scurtă durată (cutremure, erupții vulcanice etc.).
2. (fig.) răsturnare bruscă, distrugătoare, în viața socială; calamitate, dezastru.
 

edificator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. édificateur, lat. aedificatore)

1. care edifică, care lămurește în mod convingător; concludent, pilduitor; edifiant.
2. (bot.) plante ~oare = plante care domină și determină caracterul unei asociații vegetale.
 

frigiditate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. frigidité, lat. frigiditas)

1. caracter frigid.
2. indiferență sau aversiune, la femei, față de raportul sexual; incapacitate de a obține orgasmul.
3. starea a ceea ce este rece (ex. frigiditatea unui cadavru, frigiditatea marmurei).