Parte de vorbire: s.f.
Origine: (nămol + terapie)
1. aplicarea nămolului pe corp în scop terapeutic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Balneologie)
1. disciplină care se ocupă cu studiul şi aplicarea terapeutică a apelor minerale şi a nămolurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banc)
1. depunere de aluviuni, nisip, pietriş şi nămol pe fundul mărilor, lacurilor şi al fluviilor.
2. aglomerare de peşti marini, în care predomină o anumită specie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. bituminisation)
1. proces de formare a bitumenelor prin transformarea lentă, în afara contactului cu aerul, a nămolului rezultat din descompunerea organismelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Dysodil)
1. rocă sedimentară caustobiolită, şistoasă, din încarbonizarea nămolurilor sapropelice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. fango, germ. Fango)
1. nămol mineral de origine vulcanică sau vegetal-minerală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fangothérapie)
1. tratament cu nămoluri naturale; peloidoterapie.