OK
X
năucie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (năuc + -ie)
1.
faptul
de
a
fi
năuc;
starea
celui
năuc;
năuceală,
zăpăceală.
stupefia
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. stupéfier)
1.
a
produce
uimire,
a
ului,
a
năuci;
a
sidera.
năucie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (năuc + -ie)
1.
faptul
de
a
fi
năuc;
starea
celui
năuc;
năuceală,
zăpăceală.
dezmeticire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (dezmetici)
1.
faptul
de
a
(se)
dezmetici;
dezmeticit.
2.
revenire,
trezire
sau
aducere
la
realitate;
revenire
la
starea
normală
(dintr-o
amețeală,
dintr-o
emoție
puternică).
3.
(figurat)
clarificare
(asupra
unei
probleme,
neînțelegeri
etc.).
4.
(var.)
dezmetecire.
5.
(antonime)
buimăcire,
năucire,
zăpăcire.