Dictionar

Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)

1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.


Abandonare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abandona)

1. acțiunea de a abandona; abandon, părăsire.

2. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

3. renunțare la ceva sau la cineva.

4. (filosofie) idee centrală în filosofia existențialiștilor atei, prin care se susține omul este aruncat în lume.


Acvaplanare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. aquaplanage, engl. aquaplaning)

1. derapaj al unui automobil ce se deplasează cu viteză, provocat de existenţa unei pelicule de apă între şosea şi pneuri.


Afinare

Parte de vorbire: s.
Origine: (afina)

1. acţiunea de a afina; afinaj.

2. operaţie de purificare a zahărului brut, care precedă decolorarea şi rafinarea.


Aglutinare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aglutina)

1. acţiunea de a se aglutina.

2. alipire, împreunare prin alipire.

3. aglomerare a bacteriilor, a hematiilor şi a altor celule.

4. (lingv.) alipire şi a unei particule sau unui afix la un cuvânt ori a unui cuvânt la alt cuvânt.


Aglutinare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agglutinatio

2. FR agglutination

3. EN agglutination

4. DE Agglutination; Verklumpung; Verklebung

5. RU arrлютинaция

6. HU odaragadás, összetapadás, agglutináció


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.

2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.

4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.

7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Abbevilian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.

2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.

3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.

4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.

5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.


Abdominoscop

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.

2. (var.) abdomenoscop.


Abdominoscopie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abdominoscopie)

1. (med.) examinare internă a abdomenului prin laparotomie sau pe cale endoscopică; peritoneoscopie.


Abnegaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abnégation, lat. abnegatio)

1. devotament dus până la sacrificiu; abnegare.

2. devotament până la jertfire de sine față de o cauză sau de o persoană.

3. sacrificiu voluntar; renunțare voluntară la ceva scump; abandonare, renunțare.


Absolvenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (absolvent + -enţă)

1. terminare a unei forme de învățământ; absolvire.