NAZ-, NAZO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. nas/o/-, cf. lat. nasus)

1. „nas”.

nazal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. nasal)

1. adj. relativ la nas.
2. (s. n.) os mic, pereche, în compunerea scheletului nasului.
3. (despre sunetele vorbite, voce) emis pe nas.
4. (s. f.) consoană nazală.
5. s. n. armătură a coifului care apăra nasul.

nazalitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nasalité)

1. particularitate a unui sunet de a fi pronunțat pe nas.

nazaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. nasaliser)

1. tr. a pronunța pe nas (un sunet).
2. refl. (despre sunete) a căpăta un caracter nazal.

nazareeni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nazaréens)

1. pl. denumire dată de evrei primilor creștini.
2. adepți ai unei secte de fanatici creștini din Ungaria și SUA.
3. grup de pictori germani instalați la Roma la începutul sec. XIX, care se inspirau din idealismul naiv al primitivilor italieni.

năzărire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (năzări)

1. faptul de a i (se) năzări cuiva ceva.
2. (concret.) ceea ce apare sau i se pare că apare cuiva; apariție, închipuire, năzăreală.

abate (2)

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. abbattere, fr. abattre)

1. (tr., intr., refl.) a (se) îndepărta de la direcția inițială sau normală.
2. (fig.) a (se) îndepărta de la o normă fixată, de la o linie de conduită, de gândire etc.
3. (refl.) (despre fenomene ale naturii, calamități, nenorociri) a se produce pe neașteptate (cu forță).
4. (refl.) a se năpusti (asupra).
5. (refl.) a se opri în treacăt undeva sau la cineva (părăsind drumul inițial).
6. (refl., intr.) a-i veni ideea, a-i trece prin minte; a i se năzări.
7. (tr.) a întrista, a deprima, a descuraja.
8. (tr.) a doborî, a culca la pământ.
9. (refl.) a cădea.

amidopirină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amidopyrine)

1. medicament din antipirină, cu acțiune febrifugă și analgezică; piramidon; aminofenazonă.

anticolagenază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. anticollagenase)

1. enzimă care neutralizează colagenaza.

antinazist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (cf. germ. antinazistisch)

1. (persoană) care se opune nazismului, ideologiei național-socialiste.

antipirină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antipyrine, germ. Antipyrin)

1. medicament amărui, antipiretic și analgezic; fenazonă, analgezină.

aspira

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. aspirer, lat. adspirare)

1. tr. a trage aer în plămâni; a inspira.
2. (despre o pompă) a absorbi (un fluid, praful etc.)3. a pronunța un sunet, întovărășindu-l de un sunet laringal.
3. intr. (fig.) a năzui, a tinde (spre).