Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coelostat)
1. instrument care permite urmărirea aştrilor în mişcarea lor aparentă diurnă şi transmite neîncetat imaginea cu ajutorul unui sistem de oglinzi plane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. continu, lat. continuus)
2. (fig.) curent ~ = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcţie ~uă = funcţie care prezintă continuitate (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. cumulus)
1. formaţie de nori groşi de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată izolate, al căror contur se modifică neîncetat şi care vara prevestesc timpul frumos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. monopodium)
1. mod de ramificaţie a tulpinii cu creştere neîncetată şi cu ramuri laterale.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. obséder)
1. (despre idei, imagini etc.) a preocupa intens, a urmări neîncetat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (obseda)
1. om urmărit neîncetat de o idee, de o manie etc.