Dictionar

nedefinit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. indéfini)

1. indefinit; vag.
2. (gram.; despre articole, adjective, pronume, numerale) nehotărât.
3. (mat.) integrală ~ă = funcție a cărei derivată este funcția dată.
 

indefinit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. indéfini, lat. indefinitus)

1. care nu este definit, explicat; nedefinit, nedeterminat.
2. (gram.) nehotărât.
 

nedeterminat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + determinat)

1. care nu este determinat; nedefinit.
2. (mat.) ecuație ~ă = ecuație de gradul întâi cu o necunoscută, care admite o mulțime infinită de soluții.
 

provizoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. provisorius, fr. provisoire)

1. adj. temporar, vremelnic.
2. nedefinitiv.
3. adv. deocamdată.
 

vag, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. vague, lat. vagus)

1. (și adv.) care nu este bine lămurit; nedefinit, nedeterminat; confuz.
2. nesigur, neprecis.
3. a se pierde în ~ = a face considerații generale, neprecise.
4. care nu poate fi bine analizat.
5. nerv ~ (și s. m.) = nerv pneumogastric.
 

șiță

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (I. sb. štica; II. nec.)

1. I. bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; (prin ext.) șindrilă.
2. (var.) (reg.) șisă.
3. II. plantă asemănătoare cu rogozul, nedefinită mai îndeaproape.
 

gufar

Parte de vorbire:  s.m. (reg.)  
Etimologie: (nec.)

1. pește nedefinit mai îndeaproape.