Dictionar

Nemilostivitor, -oare

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (cf. nemilostiv)

1. care nu iartă; care nu are milă; nemilos.


Nemilostivnicie

Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ne- + milostivnicie)

1. lipsă de îndurare, de milă; neîndurare.

2. (antonim) (înv.) milostivnicie.