neomogen, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (ne- + omogen)
Etimologie: (ne- + omogen)
1. care nu este omogen; eterogen.
2. care este compus din elemente de natură sau calitate diferită.
3. califică o distribuție neuniformă.
4. care are diferențe interne formale sau substanțiale.
5. (botanică) se spune despre altoire atunci când se realizează între indivizi de specii diferite.