adecvat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adéquat, lat. adaequatus)

1. care convine, care corespunde așteptărilor; potrivit, corespunzător.
2. (fil.) care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen.
3. (antonime) impropriu, inadecvat, neadecvat, nepotrivit.

anacronic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anachronique)

1. care conține un anacronism; fals sau eronat în raport cu cronologia.
2. care reflectă o epocă trecută, care este nepotrivit cu obiceiurile sau ideile actuale.
3. (antonim) modern.

deplasat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (deplasa)

1. care nu se află la locul lui.
2. (despre oameni și manifestările lor) nepotrivit, nelalocul său; (fig.) necuviincios.

discordant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. discordant)

1. care distonează; nepotrivit; strident.

disproporționat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. disproportionné)

1. lipsit de proporție, nepotrivit.

emancipa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. émanciper, lat. emancipare)

1. tr. a da unui minor dreptul de a-și administra și de a dispune de averea sa.
2. (ant.) a elibera un fiu din puterea părintelui sau un sclav de stăpânul său.
3. (fig.) a da libertatea, a elibera de sub o dominație, de sub puterea cuiva.
4. refl. a-și câștiga, a-și dobândi libertatea, independența.
5. a-și lua libertatea de a face anumite lucruri nepotrivite cu vârsta sa, a avea purtări libertine.