Parte de vorbire: loc. adv.
Origine: (lat. ex abrupto)
1. dintr-o dată, brusc; pe nepregătite, pe neașteptate.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. improviser)
1. a face ceva în grabă, pentru nevoile momentului; a întocmi pe nepregătite (un discurs, versuri etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. improvisation)
1. improvizare.
2. lucru făcut la repezeală, spontan, la moment.
3. interpretare nepregătită, nenotată a unei compoziţii muzicale, pe care interpretul o creează în acel moment; piesă muzicală astfel executată.
4. discurs, versuri improvizate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incapable)
1. care nu este în stare de a face ceva; care nu este capabil; necapabil.
2. care nu este apt, care nu este în stare sau care nu are posibilitatea de a face ceva; inapt, neapt.
3. (prin ext.) care nu are calitățile, aptitudinile necesare pentru o activitate, o stare, o funcție; nepregătit, nepriceput.
4. (jur.) lipsit de capacitatea legală pentru exercitarea anumitor drepturi.
5. (antonime) apt, capabil, competent.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + avizat)
1. (cel) care nu este avizat, informat; nepregătit.
Parte de vorbire: adv. (înv.)
Origine: (din abrupt)
2. de odată, pe nepregătite, pe neașteptate.