Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. nervosus, fr. nerveux)
1. referitor la, provocat de nervi.
2. care manifestă nervozitate; irascibil; surescitat.
4. (adv.) cu nervozitate.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. nervoso)
1. cu nervozitate, manifestând iritare, enervare, nerăbdare; nervos, iritabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abasie)
1. (med.) tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin neputinţa de a merge normal.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiotrophie)
1. (biol.) proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos); slăbire sau încetare a funcțiilor unui țesut, organ sau organism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Afferenz)
1. (med.) transmitere a impulsurilor senzitivo-senzoriale la diverse niveluri ale sistemului nervos central.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (agita)
1. care se agită; (despre oameni) neastâmpărat, neliniştit.
3. (despre o epocă) frământat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amphétamine)
1. substanţă sintetică, creată pentru prima dată de chimistul român Lazăr Edeleanu în 1887, cu o puternică acţiune stimulatoare asupra sistemului nervos central; (marcă comercială) benzedrină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphotonie)
1. hipertonie a sistemului nervos simpatic şi a celui parasimpatic.