OK
X
incontestabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. incontestable)
1.
care
nu
poate
fi
contestat;
de
netăgăduit;
sigur.
2.
(adv.)
fără
îndoială;
indiscutabil.
indeniabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. indéniable)
1.
care
nu
poate
fi
negat;
incontestabil,
de
netăgăduit;
indenegabil.
patent 2, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. patent)
1.
(despre
acțiuni,
manifestări
ale
oamenilor)
de
netăgăduit;
autentic,
evident.
peremptoriu, -ie
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. peremptorius, fr. péremptoire)
1.
de
netăgăduit;
vădit,
evident,
neîndoielnic.