Dictionar

netezime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (neted + -ime)

1. însușire a unui obiect de a avea suprafața lipsită de asperități; (concretizat) suprafață lipsită de asperități.
2. însușire a unui loc de a fi lipsit de denivelări; (concretizat) loc fără denivelări.
 

aplana

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. aplanir)

1. a înlătura, a potoli (un conflict)2. a netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum).
 

clupeide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. clupéidés)

1. familie de pești fizostomi marini sau de apă dulce cu corpul zvelt și alungit, acoperit de solzi mari netezi, ca anșoa sau heringul.
 

denivela

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déniveler)

1. refl. (despre terenuri, drumuri) a-și pierde netezimea, nivelarea.
2. (despre suprafața unei ape) a-și modifica nivelul.
 

egalizator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. égalisateur, /II/ égaliseur, /II, 4/ engl. equalizing)

1. adj. care egalizează.
2. s. n. amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor.
3. produs chimic cu proprietăți de egalizare a coloranților.
4. dispozitiv care reglează presiunea apei, a aburilor într-o conductă.
5. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obținerea calității maxime la înregistrare sau la redare a unui casetofon.
 

lama 2

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: ( fr. lamer)

1. (tehn.) a găuri un material, a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax.
 

lisa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. lisser)

1. a spăla și netezi un material textil.