Dictionar

neuniform

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + uniform)

1. care nu este uniform.
2. care este neregulat, nesimetric.
 

aprova

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după it. appruare)

1. intr., refl. (despre nave) a se înclina longitudinal, către proră, datorită încărcăturii neuniforme.
 

apupa

Parte de vorbire:  vb. intr., refl.  
Etimologie: (fr. appouper)

1. (despre nave) a se înclina longitudinal către pupă, datorită unei încărcături neuniforme.
 

eterogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hétérogène)

1. compus din elemente de natură, de origine diferită.
2. califică o distribuție neuniformă.
3. (înv.) substantiv ~ = substantiv neutru.
4. (var.) eteroghen, heterogen.
5. (antonime) omogen, uniform.
 

gastrorafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. gastrorrhaphie, gastrorraphie)

1. (med.) sutură chirurgicală care se face pe pereții abdominali pentru a uni rănile mari și neuniforme; gastroplicatură.
 

heterociclic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hétérocyclique)

1. (despre compuşi organici) care are în ciclu, pe lângă atomi de carbon, şi atomi ai altor elemente.
2. (despre flori) cu verticile neuniforme sau cu piese inegale.
 

heterodont, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (germ. heterodont)

1. adj. (despre animale) care are dinţii diferenţiaţi; anizodont.
2. (despre frunze) neuniform dinţat.
3. s. n. pl. ordin de lamelibranhiate cu dinţi diferenţiaţi.