deburbaj
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. débourbage)
Etimologie: (fr. débourbage)
1. acțiunea de a deburba; deburbare.
2. spălarea unui minereu noroios de argila care îl acoperă.
3. (oenologie) operația de limpezire a mustului, obținut prin presare directă, înainte de fermentație; faptul de a îndepărta burba.