Dictionar

Rezultate principale (Nosologie):

Nosologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. nosologie, cf. grec. nosos „boală” + logos „studiu” )

1. disciplină medicală care se ocupă cu studiul, clasificarea și definirea bolilor; (înv.) nosografie.

2. (var.) nozologie.


Nosologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT nosologia

2. FR nosologie

3. EN nosology

4. DE Nosologie; Krankheitslehre

5. RU носолоrия

6. HU noszológia, növénybetegségek tanulmányozása


Rezultate secundare (Nosologie):

Antroponosologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthroponosologie)

1. disciplină care studiază bolile speciei umane.


Pedonosologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pédonosologie)

1. studiu al bolilor caracteristice copilăriei.


Bulimic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. boulimique)

1. I. care este legat de bulimie; (prin ext.) care manifestă o foame mare.

2. (nosologie) hiperfagie = tulburare de alimentație caracterizată prin consumul excesiv și necontrolat de alimente, fără mecanismele compensatorii care împiedică creșterea în greutate.

3. II. (med.) persoană care suferă de bulimie.

4. (fig.) persoană care nu se poate opri din consumat.


Hiperemeză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hyperémèse)

1. (med.) vomitare abundentă și prelungită.

2. (nosologie) ~ gravidică = boală legată de sarcină, care provoacă greață severă, vărsături, inclusiv scădere în greutate și deshidratare.


Nosologist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. nosologiste)

1. specialist în nosologie, disciplină având ca obiect de studiu definirea, clasificarea și delimitarea bolilor.


Nosologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT nosologia

2. FR nosologie

3. EN nosology

4. DE Nosologie; Krankheitslehre

5. RU носолоrия

6. HU noszológia, növénybetegségek tanulmányozása


Tumoră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tumeur, cf. lat. tumor)

1. (nosologie) excrescență, de dimensiune mai mult sau mai puțin considerabilă, dezvoltată într-o anumită parte a corpului, fie de o boală, fie de altă cauză.

2. (botanică) umflătură a țesutului vegetal.

3. ~ malignă = tumoare canceroasă gravă, invazivă, capabilă distrugă țesuturile din jur.

4. (var.) tumoare.


Hiperfagie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hyperphagie)

1. (nosologie) tulburare de alimentație caracterizată prin consumul excesiv și necontrolat de alimente; bulimie, polifagie.