Dictionar

numerar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. numéraire, lat. numerarius)

1. sumă de bani în monede sau în hârtie-monedă.
 

abc

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abc)

1. carte pentru învățarea alfabetului; abecedar.
2. enumerarea primelor litere ale alfabetului.
3. (fig.) principiile elementare, începutul, baza unei arte sau a unei științe.
 

adițional, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. additionnel)

1. adj. care reprezintă un adaos; suplimentar; supranumerar.
2. (chim.) de adiție.
3. s. f. convorbire telefonică suplimentară față de convorbirile incluse în preț.
 

aspirant, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., rus. aspirant)

1. cel care tinde, năzuiește la ceva.
2. doctorand.
3. (în unele țări) primul grad de ofițer în marina militară; tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obținerea gradului de ofițer stagiar.
4. arbore de cea mai bună calitate, selecționat dintre candidații (2) unui arboret.
 

cash

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. cash)

1. (fam.) bani gheață, în numerar.
 

contant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. contante, fr. comptant)

1. (despre bani) în numerar, peșin, cash.
 

deconta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décompter)

1. a justifica, prin acte, folosirea unei sume de bani primite.
2. a lichida obligațiile de plată prin conturile deschise la bănci, fără folosirea banilor în numerar.