distributiv, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. distributif, lat. distributivus)
Etimologie: (fr. distributif, lat. distributivus)
1. care exprimă ideea de distribuție.
2. numeral ~ = numeral care indică repartizarea numerică a obiectelor sau ființelor; atenție ~ă = atenție care se poate îndrepta în mai multe părți deodată; atenție dispersată.
3. (mat.) care prezintă distributivitate.