Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. odieux, lat. odiosus)
1. care provoacă ură, indignare, dezgust; respingător; dezgustător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. cantabile, lat. cantabilis)
1. melodios, expresiv; cu ritm moderat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mélodique)
2. mod ~ = mod care se sprijină pe atracţia melodică, pe un singur sunet stabil (tonica).
3. s. f. ramură a ştiinţei muzicii care se ocupă cu studiul melodiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (melodic + -itate)
1. calitatea de a fi melodios; armonie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (melopee + -ic)
1. de melopee (2); melodios; monoton.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. musical)
2. înzestrat cu simţ, cu talent pentru muzică.
3. (despre sunete, voce etc.; şi adv.) armonios, melodios.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. symphonique)
1. care aparţine simfoniei; cu însuşiri de simfonie.
2. poem ~ (şi s. n.) = compoziţie instrumentală având un conţinut cu caracter narativ, liric sau dramatic.