Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apologue, lat. apologus, gr. apologos)
1. scurtă povestire (în proză) cu intenţii moralizatoare.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (cinologie)
1. specialist în cinologie, ramură a medicinei veterinare care are ca obiect studiul câinilor din punct de vedere anatomic, fiziologic et cetera; chinolog.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (cf. fr. codicologue)
1. specialist în codicologie, disciplină a paleografiei care se ocupă cu studiul material al manuscriselor antice.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (comic + -log)
1. specialist în arta comică; actor de comedie.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Phrenologe)
1. (istoria medicinei) medic sau persoană care se ocupa de frenologie; adept sau susținător al teoriilor frenologice.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. glottologo)
1. persoană care se ocupă de studiul glotologiei; lingvist.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)
1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără să existe neapărat motive obiective care să justifice această frică.
2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aberromètre, cf. lat. aberrare „a se îndepărta” + gr. metron „măsură”)
1. (oftalmologie) instrument pentru măsurarea aberaţiei vizuale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiogenèse)
1. (biologie) teorie care admite generația spontanee, adică apariția vieții din materie anorganică neînsuflețită; arhebioză.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)
1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abstractif)
1. care se formează prin abstracţie.
2. care servește la exprimarea abstracțiilor.
3. (caracterologie) care este capabil să gândească abstract.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acanthose, cf. gr. akantha „spin”)
1. (med.) boală de piele prin îngroşarea epidermei.
2. (dermat.) îngroșare patologică a stratului malpighian.