Dictionar

Rezultate principale (Ombilic):

Ombilic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ombilic, lat. umbilicus)

1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric.

2. cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical.

3. umbon.

4. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui gheţar, limitată în aval de contrapantă.


Ombilic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT umbilicus

2. FR ombilic

3. EN umbilicus

4. DE Nabel

5. RU рубчик; пупок

6. HU köldök, magköldök


Rezultate secundare (Ombilic):

Ombilical, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ombilical)

1. referitor la ombilic.

2. cordon ~ = cordonul ombilicului.


Ombilicat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT umbilicatus

2. FR ombiliqué

3. EN umbilicated

4. DE genabelt

5. RU с пупком; с возвыщением

6. HU köldökös, köldökkel kapcsolatos


Ombilicat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ombiliqué)

1. în formă de ombilic.


Blastofor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blastophore)

1. cordon ombilical al ovulului.

2. fir care leagă sămânţa de pericarp, nutrind-o în tinereţe.

3. formaţiune anatomică cu aspect de cordon.


Centură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ceinture)

1. curea lată purtată peste îmbrăcăminte.

2. ~ de salvare = dispozitiv din corpuri plutitoare care se fixează în jurul taliei, servind la menținerea unui naufragiat la suprafața apei.

3. parte a scheletului care leagă membrele de trunchi (omoplatul și clavicula, bazinul).

4. (sport) a) linie imaginară la nivelul ombilicului sub care nu sunt permise loviturile la box; b) procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile, la lupte.

5. cingătoare.

6. ~ de castitate = bandaj închis cu lacăt, în trecut, pentru protejarea castității femeilor; ~ de siguranță = dispozitiv care împiedică pe pasagerii unui avion sau automobil de a fi proiectați înainte, în caz de accident.

7. fiecare din gradele de calificare a celor care practică arte marțiale.

8. ceea ce înconjură un lucru, un loc etc.

9. ~ de fortificații = zonă fortificată aflată la o distanță potrivită pentru a fi ferită de focul armelor grele ale unui eventual dușman; linie de ~ = cale ferată, șosea care înconjură un oraș.

10. ansamblu de plantații în jurul unui oraș sau de separare a unor zone ale acestuia.

11. fâșie continuă de table de oțel care formează bordajul unei nave.

12. grindă orizontală din beton armat, rezemată pe zidurile exterioare ale unei construcții, pentru a le lega între ele.

13. cadru de formă circulară.

14. ~i de radiații = fiecare dintre cele două zone de radiație corpusculară ionizată, de grosime variabilă, care înconjură Pământul.


Enterohepatocel

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entéro-hepatocèle)

1. hernie ombilicală congenitală a ficatului şi a intestinului.


Funicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. funiculaire)

1. adj. referitor la cordonul ombilical sau spermatic, al funiculului.

2. (fig.) poligon ~ = construcție grafică de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forțe.

3. s. n. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtătoare de vagonete ori cabine.

4. (alp.) frânghie întinsă peste o prăpastie pentru a trece oameni și materiale.


Litoceras

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lithocéras)

1. gen de amoniţi fosili cu cochilia evoluată, larg ombilicată şi cu deschidere circulară.


Ombilic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ombilic, lat. umbilicus)

1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric.

2. cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical.

3. umbon.

4. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui gheţar, limitată în aval de contrapantă.