Dictionar

Rezultate secundare (Orientarea):

Atenţie

Parte de vorbire: s., interj.
Origine: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea şi concentrarea conştiinţei într-o anumită direcţie.

2. interes, preocupare, grijă.

3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.

4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.

5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.

6. interj. fii atent! bagă de seamă!


Elicitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (elic- + -itate

1. (fiz.) caracteristică a particulelor elementare, legată de orientarea spinului în raport cu direcţia de deplasare.


Giroscop

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gyroscope)

1. dispozitiv dintr-un disc care se roteşte în jurul axei sale, menţinându-şi planul de rotaţie, pentru orientarea în spaţiu a avioanelor, a submarinelor etc.


Labirint 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)

1. construcție cu foarte multe încăperi și galerii în care orientarea este dificilă.

2. grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști.

3. dalaj meandric în unele catedrale din evul mediu, pe care credincioșii trebuiau să-l urmeze ca pe un drum de expiere.

4. joc de inteligență care cere a găsi ieșirea dintr-o rețea de linii întortocheate.

5. joc constând dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de cămăruțe, la care unii pereți au câte un orificiu ce lasă treacă o bilă de metal.

6. (fig.) încurcătură, încâlceală datorată unor dificultăți, unei proceduri.

7. situație încurcată, fără ieșire.

8. dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid parcurgă un drum lung, în scopul de a-i micșora viteza.

9. parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase.


Poziţioner

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. positionneur)

1. (tehn.) dispozitiv care permite orientarea uşoară şi menţinerea ansamblelor de piese metalice într-o anumită poziţie.


Recicla

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. recycler)

1. a(-şi) completa cunoştinţele prin reciclare; a-şi schimba orientarea.

2. a prelucra anumite deşeuri în vederea refolosirii lor.

3. a supune (un material, un produs) la o operațiune de reciclare.

4. a reutiliza adaptând resursele deja utilizate de alții.