alexandrinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alexandrinisme)

1. ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice din Alexandria.
2. sistem filozofic al școlii alexandrine.
3. stil ornat, subtil și uneori obscur, propriu poeților greci din epoca alexandrină.
4. caracter rafinat, erudit, subtil și decadent al unei arte, al unei filozofii.

aplustră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aplustre, lat. aplustra)

1. (ant.) piesă a unei corăbii plasată la pupă și ornată cu banderole.

armoriat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. armorié)

1. (despre steme, blazoane) ornat cu elemente simbolice.

bicorn, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bicorne)

1. adj. bicornat.
2. s. n. pălărie bărbătească cu două colțuri, care se mai poartă și azi în Occident de către academicieni, diplomați, la solemnități.

cabinet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cabinet)

1. încăpere de lucru într-un apartament, într-o instituție.
2. birou (într-o întreprindere sau instituție) unde lucrează cineva.
3. secție, serviciu într-o întreprindere sau instituție destinate unor studii.
4. ~ metodic = a) centru didactic al activității metodice; b) secție de îndrumare și informare în bibliotecile mari și în întreprinderi: ~ tehnic = centru de îndrumare tehnică în cadrul unei întreprinderi, unități școlare etc.
5. gen de muzeu care păstrează piese mici, organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat.
6. (în unele țări) consiliu de miniștri, guvern.
7. mobilă stil, bogat ornată și cu sertare pentru păstrarea de obiecte prețioase.

caseton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cassetone)

1. mobilă florentină din epoca Renașterii, având sertare ornate cu sculptură măruntă.
2. casetă mare (4).