Rezultate principale (Păstorit):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (păstori)
1. ocupația, profesiunea de păstor; creșterea vitelor; păstorie, păstorire.
Rezultate secundare (Păstorit):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (păstor + -iță)
1. femeie sau fată care păzește și îngrijește oile sau vitele, le duce la păscut, le mulge et cetera; ciobăniță.
2. (reg.) (ornit.) pasăre mică cântătoare din familia Motacillidae, clocitoare, destul de comună în România, întâlnită pe pajiști umede, în apropierea apelor; codobatură-galbenă (Motacilla flava).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pastourelle)
1. gen lirico-epic medieval cu personaje păstoriţe, păstori (sau cavaleri îndrăgostiţi de păstoriţe) care narează, într-un limbaj cu aluzii licenţioase, o scenă de dragoste.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. pomoerium)
1. (ant.) incintă sacră ce delimita spaţiul consacrat al unei cetăţi de întinderea liberă exterioară rezervată agriculturii, păstoritului şi îngropării morţilor.
Parte de vorbire: vb. tr., intr.
Origine: (cf. fr. pastoraliser)
1. a adopta o viață pastorală.
2. a trece la o viață pastorală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. pastoralisation)
1. faptul de a adopta o viață pastorală, de a se ocupa de păstorit.
Parte de vorbire: s.f. (popular)
Origine: (boar + -iță)