Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. palladium)
1. (ant.) statuie de lemn îmbrăcată în veşminte sau cu o armură a zeiţei Pallas Atena, ocrotitoare a cetăţilor.
2. (fig.) ocrotire, apărare; garanţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. palladium)
1. metal alb-argintiu, ductil şi dur, din familia platinei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (paladiu2 + -iza)
1. depunere pe o suprafaţă metalică, prin procedee electrolitice, a unui strat de paladiu1.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Paliag)
1. aliaj de paladiu şi argint, inoxidabil, rezistent, folosit în stomatologie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Palidor)
1. aliaj de paladiu şi aur, pentru proteze dentare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. platinoïde, germ. Platinoid)
1. aliaj de zinc, cupru, nichel și tungsten, cu aspect și duritate de platină.
2. (chimie) nume generic pentru elementele din familia platinei: ruteniu, rodiu, paladiu, osmiu, iridiu și platină.