Dictionar

Rezultate principale (Patologie):

Patologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pathologie)

1. ramură a medicinei care studiază cauzele, simptomele şi evoluţia bolilor, precum şi mijloacele de prevenire şi tratare a acestora.

2. stare patologică.

3. totalitatea manifestărilor unei boli.


Patologie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT pathologia

2. FR pathologie

3. EN pathology

4. DE pathologie; krankheitslehre

5. RU пaтолоrия

6. HU patológia, kórtan


Rezultate secundare (Patologie):

Acropatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acropathologie)

1. studiu al maladiilor extremităţilor membrelor.


Anatomopatologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anatomopathologie)

1. ramură a medicinei care studiază leziunile anatomice ale diferitelor organe ale omului, întâlnite în timpul bolilor.


Biopatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + patologie)

1. patologie privită din perspectivă biologică.


Cardiopatologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cardiopathologie)

1. (med.) studiul structurii, funcțiilor și tulburărilor inimii; cardiologie.


Citopatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytopathologie)

1. ramură a patologiei care studiază procesele patologice din interiorul celulei.


Climatopatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. climatopathologie)

1. parte a patologiei care studiază influenţele patogene ale climatelor asupra organismului.


Anatomopatolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (după fr. anatomopathologiste)

1. (med.) specialist în anatomopatologie.

2. (med.) specialist în leziuni anatomice.


Anatomopatologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anatomopathologique)

1. (med.) se referă la leziunile care afectează organele în cazul anumitor boli; referitor la anatomopatologie.


Angiorexie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. angiorrhexis)

1. (patologie) ruperea unui vas de sânge; ruptură vasculară.


Biopatologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + patologie)

1. patologie privită din perspectivă biologică.


Bradifagie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bradyphagie)

1. consum lent al hranei (nu este o patologie, ci pur și simplu un obicei alimentar care promovează digestia).

2. (antonim) tahifagie.


Caracterial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caractériel)

1. referitor la caracter, de caracter.

2. (psihopatologie) se spune despre o persoană care suferă de tulburări de caracter.

3. copil ~ = copil care are o inteligență normală, dar care prezintă tulburări de comportament caracterizate cel mai adesea prin agresivitate, instabilitate excesivă și blocaj în comunicarea cu ceilalți.