pictură
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (lat. pictura)
Etimologie: (lat. pictura)
1. artă a reprezentării de peisaje din natură, ființe, obiecte cu ajutorul culorilor.
2. operă artistică executată de un pictor; tablou, portret; pânză.
3. totalitatea operelor unui pictor sau a pictorilor dintr-o țară, dintr-o epocă.
4. (fig.) descriere sugestivă, într-o epocă literară, a fizicului și a caracterelor personajelor, a unor scene din viața reală și din natură etc.