Dictionar

piloric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pylorique)

1. al pilorului.
2. glandă ~ă = glandă din pereții pilorului care secretă mucus, pepsină, lipază.
 

antral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antral)

1. (anat.) referitor la antrul piloric.
2. (anat.) care are forma unui antru.
 

antrectomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anthrectomie)

1. (med.) rezecție a antrului piloric; îndepărtarea chirurgicală a porțiunii inferioare a stomacului.
 

antroduodenostomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antroduodénostomie)

1. operație chirurgicală constând în legarea antrului piloric cu duodenul.
 

antropilorectomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antropylorectomie)

1. rezecție a antrului piloric, în caz de ulcer al acestei regiuni.
 

antropilorită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antropylorite)

1. inflamație a antrului piloric.
 

antru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peşteră)

1. (anat.) cavitate, scobitură.
2. ~ mastoidian = cavitate în mastoidă, care comunică cu urechea mijlocie: ~ piloric = parte a stomacului, deasupra pilorului.